FOTO VIDEO Primăria Mihai Bravu are mai multe proiecte pentru dezvoltarea localității. Investițiile vizează infrastructura, lăcașurile de cult și unitățile de învățământ

Primăria comunei Mihai Bravu. FOTO Adrian Boioglu

Se apropie sfârșitul anului, momentul acela când toți primarii trag linie și văd cât au realizat din tot ce și-au propus și cât a mai rămas de făcut din agenda localitații. La Mihai Bravu, în județul Tulcea, lucrările se mișcă repede pentru ca străzile să fie gata cât mai devreme: sătenii le așteaptă de mult timp și în sfârșit acum văd muncitori și utilaje ce defilează prin comună.

“Ne aflăm pe strada principală Mihai Bravu. S-au așezat bordurile, primul strat de asfalt de 5 centimetri și mai urmează ultimul. Mai avem strada Liliacului, la Satul Nou s-a finalizat cu al doilea strat de asfalt și mergem la Turda – Bazinului, Argilei, acum au început lucrările: scarificat, piatră, ș.a.m.d.

La acest proiect pe PNDL sunt 6 kilometri de străzi și în maxim o lună de zile o să autorizăm încă 6 kilometri pe AFIR. Ambele proiecte valorează 2 milioane de euro, iar termenul de execuție e de 12 luni. Mi-a promis constructorul că în 6-8 luni maxim vor fi gata” explică primarul Tănase Răducan.

Drumurile care se asfaltează acum vin în continuarea altor lucrări finalizate deja. Primarul e mulțumit că centura ocolitoare din Satul Nou, lungă de 6 kilometri, s-a terminat și e funcțională. La fel ca și centura ocolitoare din Mihai Bravu către societatea agricolă, pe care a pietruit-o integral. Infrastructura rutieră îi ajută mult pe fermierii care transportă cereale la bazele de colectare. Camioanele scurtează și evită drumul național DN 22 în felul acesta.

Proiectele de investiții pe bani europeni nerambursabili nu îi ajută doar pe cei care cultivă cereale, ci și pe fermierii cu multe animale. Gospodarii din Mihai Bravu sunt prin tradiție și excelență buni crescători de oi și capre: în total, în cele 3 localități sunt 25 de mii de capre și de oi și-au mai rămas și vreo 200 de bovine.

Multe animale înseamnă mult gunoi de grajd, care lăsat sub cerul liber pe unde apucă fiecare, înseamnă poluare masivă în pânză freatică. Sub acțiunea bacteriilor, resturile organice se descompun în uree și amoniac, ultimul fiind otrăvitor. Apoi în faza a doua amoniacul se desface în nitriți și apoi în nitrați, iar ploile spală aceste substanțe chimice și le transporta în pânză freatică. Otrăvește apa de băut.

“Din analizele făcute, am constatat că nitrații și nitriții din pânza freatică sunt mai ridicați decât în mod normal. Ne-am hotărât să construim o platformă de colectare a gunoiului de grajd, ca să venim în sprijinul cetățeanului. Noi preluăm gunoiul și îl depozităm aici. După un an de zile are loc compostul prin fermentare și apoi noi îl valorificăm tot către gospodarii și fermierii comunei. Suprafața platformei de colectare este de 5 mii metri pătrați, din care partea construită e de 2 mii de metri pătrați” explică Iordan Surdu, inspector la protecția mediului.

Întreg proiectul a costat 388.000 lei bani în care primăria a cumpărat și un tractor de 65 CP, un încărcător frontal, o vidanjă, două remorci auto și încă o remorcă mare de 5 tone, pentru împrăștiat compost pe câmp. Acum, pânza freatică este nealterată: apa din adâncuri e bună de băut și toate animalele pot fi adăpate fără pericol. O singură problemă rămăsese: aducțiunea apei din pământ la suprafață.

“Meseria mea este de pădurar, iar înainte ca să fiu primar eram și crescător de animale. Aici în zonă, la majoritatea cetățenilor, asta le e baza. Fiind și pădurar eram nevoit să car în pemanență apă de băut, aici la noi nu există izvoare în zona asta și căram cu bazinul de o tonă, ca să adăpăm animalele, fiecare. Și visul meu a fost că primul lucru pe care îl voi face, va fi ca să forez un puț, să fac rezervă de apă și pentru animale, să bea și pe timpul zilei și seara”, povestește Tănase Răducan, primarul din Mihai Bravu.

Zis și făcut. Tănase Răducan a mobilizat oamenii de la cantonul silvic, a luat și o macara și-au început să sape în pământ. A suportat cheltuielile și s-a dus cu gaura în jos până la 23 de metri, unde a dat de rocă. De acolo nu s-a mai putut. Însă când a ajuns primar a făcut proiect de investiții și-a reluat povestea cu primul puț de apă.

Alt loc și alt foraj: la 20 de metri frezele s-au lovit din nou în piatră însă de data această utilajele erau profesionale și de mare putere. Au continuat să sape și nu s-au oprit decât când a țîșnit șuvoiul. La 160 de metri sub comuna Mihai Bravu au găsit apă potabilă. De acum a fost mult mai ușor pentru toată lumea.

“În toate trei localitățile comunei am făcut același lucru: puțuri, bazine de apă de 24 tone și jgheaburi de adăpare a animalelor. Puțurile de apă sunt acționate cu pompe electrice care sunt alimentate de panouri fotovoltaice, pentru că în zona nu există rețea de electricitate. Toți beneficiază de acest lucru, plus că am reușit să facem contracte cu două firme de colectare a laptelui unde crescătorii de animale pot să-l predea ca să-l valorifice” spune Tănase Răducan.

Unde sunt mulți oameni și nevoile sunt multe. Sătenilor le trebuie și cămine culturale, și biserici, și infrastructură, și tot ce ține de bunul mers al vieții fiecăruia. Lăcășele de cult din Mihai Bravu sunt venerabile: unele ziduri au mai bine de 90 de ani, iar timpul și natura și-au pus prea mult amprenta pe ele.

În Satul Nou clopotul era spart și se ținea în patru pari înfipți în pământ. La Turda, turlele bisericii erau adăpost de porumbei. Picturile erau aproape deteriorate, iar de capelă mortuară nu exista nicio discuție. Multe lipsuri care înseamnă mulți bani. Preotul din satul Turda povestește:

“Când am venit aici în 2011, am găsit biserica cu o schelă de lemn înăuntru, pentru pictură. Lucrarea începuse în 2009 și era pictată doar foarte puțin din bolta altarului. Problema erau banii. Am cerut ajutorul primarului și al consiliului local, și am strâns bani și din sat de la enoriași, însă ajutorul cel mare a fost bineînțeles din partea consiliulului local. Cu banii ăștia am finalizat pictura bisericii (2011-2014)  și am renovat exteriorul bisericii: turlele mari din față, acoperișul, geamurile…

Toată biserica a fost împânzită de schele atunci și s-au relizat lucrări la exterior. Lucrări s-au făcut peste tot, și la interior, și în curte. S-a amenajat pardoseala pe care o vedeți, s-a restaurat catapeteasma, mobilierul la fel. Nu aș fi reușit fără ajutorul Primăriei”, spune părintele paroh din satul Turda, George Mihon.

Tănase Răducan i-a adunat pe preoții din cele 3 localități și le-a spus să întocmească lista de nevoi. Apoi, devizul de lucrări. La Satu Nou trebuia clopot și clopotniță, casa parohială urma să fie renovată, toate bisericile aveau nevoie de paratrăsnet și de centrală termică. Comunitatea s-a mobilizat ca la un semn și fiecare a contribuit după mărimea buzunarului. Acolo unde a mai trebuit, a dat și Primăria. Urmează acum să construiască și capela mortuară, cu sală pentru praznic.

“Am investit și în centrale termice, deoarece erau sobe improvizate. Chiar am avut la un moment dat o mare problemă în satul Turda care avea și arhiva îngrămădită acolo într-un colț și luase foc. Am mers, am văzut – vă dați seama: lumânările se aprindeau înăuntru – era un pericol foarte mare! Atunci am pus și paratrăsnetele și am hotărât cu întreaga comunitate să le dotăm pe toate cu centrale termice, pe lemne.

 Am luat centralele, am construit și camere și în momentul de față lumea e foarte bucuroasă deoarece poate să stea la slujbă. La Turda am renovat acoperișul, iar pictura e nouă în toată biserica. Menționez: și cu ajutorul oamenilor, foarte mult! Fiecare cât a avut.

 La Mihai Bravu când am venit eu primar, vă spun că nici stradă nu era! E o zonă accidentată, iar mortul se căra în spinare, pur și simplu, ca să poată să ajungă la biserică! Am betonat-o pe 500 de metri cu banii noștri, ai Consiliului Local. Apoi sătenii au construit o troiță iar noi i-am făcut pictura”, spune primarul.

Și asta n-a fost tot.

“Apoi am lucrat doi ani de zile la un proiect în ceea ce privește o trapeză parohială: sală de mese, capelă mortuară, bucătărie, grup sanitar – unde din nou am cerut ajutorul primăriei Mihai Bravu. Nici de dată aceasta primarul Răducan Tănase nu mi-a zis nu.

S-au alocat sume foarte importante: numai anul asta am primit 50.000 de lei. La exterior, la fel, au fost sume aproape de 1 miliard bani vechi, la pictură la fel, suma ajunge la 1 miliard bani vechi” a declarat pentru Tulcea NEWS părintele paroh din satul Turda, George Mihon.

Comuna Mihai Bravu se transformă, și lucrurile vin în timp. Poate nu întotdeauna viteza e cea pe care o vor și oamenii și administrația locală, dar direcția de mers e bună. Sunt multe proiecte aflate în derulare acum, ca de exemplu cadastrul general în toate cele trei localități (făcut 80%), modernizarea drumurilor de interes local pe 12 kilometri (8.350.000 lei) modernizarea căminelor culturale din Satu Nou, din Mihai Bravu și din Turda (3.440.000 lei) construcția grădiniței din Turda, modernizarea școlii gimnaziale Turda și construcția a două parcuri, unul în Turda și-altul în Mihai Bravu.

Iar viitorul vine cu alte proiecte: echipa de la Primărie a depus dosare la Fondul de Dezvoltare Instituțională, la București, pentru extinderea rețelei de apă curentă și stații de tratare (7 milioane de lei), dar și pentru modernizarea altor drumuri, cu bani de la Guvern – 27 de milioane de lei.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui Comunicat de Presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația TLnews, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe TLnews.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*