Comuna tulceană Casimcea, situată în sudul județului, în podișul care îi poartă numele, este alcătuită din șapte unități administrativ-teritoriale, satele Casimcea, Corugea, Rahman și Războieni, cătunele Cișmeaua Nouă și Haidar, precum și Stânca, un sat care încă de la începutul anilor 2000 a rămas nelocuit, dar continuă să figureze în componența comunei.
În satul Corugea, trăiesc în prezent aproximativ 470 de locuitori, numărul lor scăzând în ultimele decenii, ca urmare a fenomenului de depopulare și îmbătrânire a populației din localitățile rurale.
“Localitatea Corugea este un sat cu aproximativ 470 de locuitori și, ca peste tot în mediul rural, populația a scăzut în decursul timpului. Asta nu înseamnă că oamenii aceștia nu au dreptul la condiții de viață civilizate, iar primul lucru pe care l-am făcut, ca și în celelalte sate ale comunei, a fost să le asigurăm alimentarea cu apă. Până atunci, oamenii luau apă cu gălețile, de la fântâni, de la izvor, nu aveau alimentare cu apă potabilă”, povestește primarul comunei Casmicea, Gheorghe Țilincă.
Totuși, din cauza secetei, ca și la Casimcea, în ultimii ani au apărut probleme la alimentarea cu apă potabilă. Pentru a rezolva această situație, administrația publică locală a investit în forarea de noi puțuri de apă.
“Dacă a fost secetă mare, oamenii n-au folosit apa doar pentru consum casnic, ci și pentru irigat. Consumul a fost enorm și a trebuit să facem program la alimentarea cu apă. Pentru a rezolva această problemă, am forat un nou puț, am dat de o sursă de apă bună, urmează ca în această toamnă să mărim debitul de apă și să rezolvăm această problemă”, a explicat primarul.
La începutul anilor 2000, nu existau străzi asfaltate în sat, însă lucrurile s-au schimbat, iar acum Corugea are, în proporție de 90 la sută, străzile asfaltate. Totodată, în ultimii ani a fost reabilitată și rețeaua de iluminat public, becurile de tip vechi, mari consumatoare de energie electrică, fiind înlocuite cu LED-uri moderne, mult mai eficiente și cu un consum mai mic.
Înainte de a fi primar, Gheorghe Țilincă rămâne cadru didactic, astfel că grija pentru desfășurarea în bune condiții a procesului de învățământ, la școlile din comună, este una permanentă.
“Am reabilitat școala din Corugea în urmă cu patru ani de zile, dar, din păcate, acolo numărul copiilor a scăzut foarte mult, mai funcționează clase la ciclul gimnazial și grădinița, iar la ciclul primar perspectiva este una care ne îngrijorează”, își exprimă regretul primarul.
În intenția administrației publice locale, pentru perioada imediat următoare, se află reabilitarea căminului cultural din satul Corugea, o clădire ce datează din vremea comunismului și care nu a mai suferit lucrări de reparație de mai mult de zece ani. Deasemenea, pentru iubitorii de sport din sat, dar în special pentru copii și tineri, primăria a identificat un spațiu chiar lângă stadionul de fotbal, spațiu pe care va fi amenajat un teren de sport, cu suprafață sintetică.
În fine, dar nu în cele din urmă, în planurile primarului Gheorghe Țilincă și a consilierilor locali se numără și construirea a patru case mortuare, în cele patru sate, implicit și la Corugea.
“Am realizat studiul de fezabilitate, cele patru case mortuare sunt prinse în programul CNI, urmând să demarăm, în cel mai scurt timp, procedura de licitație”, a mai spus primarul.
Pentru cei pasionați de istorie, să reamintim că satul Corugea a fost menționat documentar, pentru prima dată, în defterul otoman din anul 1573, sub denumirea de Koruca-Kasim. Pe o hartă austriacă, datată în anul 1790, satul apare sub denumirea de Karanga. Fondul Tapiurilor otomane, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, amintește de Koruca. Prima școală românească din zonă se ridică, la Corugea, în anul 1899, iar în sat locuiau numai români, în număr de 579. Satul este menționat în documente cel mai adesea cu denumirea Corudgea, o denumire populară, ce se trage de la secarea râului Topolog din zonă, fiind tradusă prin ,,sec, fără apă”.
Be the first to comment